Enunțul între gramatică și discurs

Lucrarea de față are ca obiect de cercetare, în principal, enunțul în limba română. Această unitate comunicativă este descrisă atât din perspectiva organizării semantico-sintactice, cât şi sub aspectul comportamentului ei discursiv. Cu alte cuvinte, enunțul este văzut dintr-o perspectivă dublă: ca unitate a codului şi ca unitate care funcționează în actul de comunicare.Capitolul întâi al lucrării este consacrat examinării enunțului din punctul de vedere al structurii lui interne. În special, sunt elucidate aspectele legate de interacțiunea dintre cele trei componente ale enunțului: componenta lexicală, morfologică şi sintactică. Prin urmare, descrierea ce urmează se află în opoziție cu direcțiile de cercetare care stipulează o diviziune riguroasă dintre lexic, morfologie şi sintaxă.
În capitolul doi al lucrării sunt abordate o serie de probleme legate de producerea şi de funcționarea enunțului în calitatea sa de unitate comunicativă generată în cadrul actului de comunicare.
Un alt capitol al lucrării conține o descriere amplă a actelor de vorbire din limba română. Pe baza unui material de limbă bogat, sunt inventariate şi prezentate mărcile actelor de vorbire de diferite tipuri.
Ultimul capitol abordează, din perspectiva unei pragmatici fenomenologice, fenomenele textului şi discursului.
Lucrarea a fost elaborată după cum urmează: Capitolele 1 şi 2: Ion Bărbuță; Capitolul 3 (cu excepția ultimului paragraf): Elena Constantinovici; Paragraful Actele de vorbire indirecte în discurs: Tatiana Sîmboteanu; Capitolul 4: Alexandru Cosmescu.
…